Hoţia în România – ex: proasta de la Dristor

2 11 2009

Mai ţineţi minte ce procese de conştiinţă îmi făceam acu ceva vreme când vă spuneam despre “săraca tanti” de la saracul chioşc de la metroul Dristor? Foarte bine, puteţi să uitaţi.

Afirmaţie:

Ooo, I’m so fucking glad că aurolacu ăla sau ce naiba era i-a furat toată cutia cu MM!

Explicaţie:

Azi am zis să îmi iau ceva bun în drum spre casă şi aleg chioşcul cu pricina. Tanti  – acolo, la geam. Cer un Kinder Bueno, îi dau hârtie de 10. Porneşte spre mine cu doo hârtii de 1 leu, una de 5 lei şi o monedă de 50 bani. Numa că pe drum se răzgândeşte şi pune la loc hârtia de 5 lei. Adică de ce să mă coste pe mine un Kinder Bueno doar 2.5 lei?! Să mă coste triplu, zic!

Mă uit la ea, aştept. Nimic.

- Hmhm, v-am dat 10.

- Mi-aţi dat 5

- Greşit, eu nu am hârtii de 5 [observaţi logica mea imbatabilă :D ]

- Ba da, uitaţi, asta mi-aţi dat, zice ea fluturând hârtia de 5 pe care s-a făcut că o uită.

Mă uit la ea şi zic

- 10.

Se lamentează, începe să zică că nu îi plac chestiile astea, că ce, acu e şi nebună?!

Femeie, din partea mea:

1. Nu îţi plac, nu le face

2. Da. (EŞTI nebună)

3. Mu*E

Asta pentru că acum sunt calmă. Acolo m-am răţoit la ea, femeia mi-a dat banii, mi-am luat căcatu de Kinder şi m-am cărat.

Întrebări/ concluzii:

1. Chiar am faţă de copil retardat pe care îşi permite orice proastă Nf de la metrou să îl fraierească? (Nu răspundeţi)

2. Astea chiar cred că le merge?

3. Oare nu a reuşit încă să acopere gaura lăsată la buget după furtişagul de MM?

4. Oare nenea care i-a furat cutia aia cu MM e un fost client înşelat care a venit să îşi facă dreptate?

5. De ce am atâţia draci după chestii de genu asta şi de ce, dar de ceee le plănuiesc moartea apoi? Adică venisem şi eu fericită şi mega obosită acasă, sperând să am un somn liniştit şi adânc după pseudo somnul de az-noapte în urma unui cappuccino super cappuccino cu 5 linguri de daaaaaa, cappuccino … şi poc! Supărare! Îmi creşte tensiunea!!!

Vai, dar vai, eu am un plan finuţ de răzbunare dar aştept părerile voastre!

Cum se poate educa o astfel de proastă HOAŢĂ şi cu gura mare?!?! (exludem înjurăturile pe care chiar îmi propun să i le adresez de fiecare dată când am ocazia) Adică e clar că tot tu ieşi ăla răul dacă ai jenă de cei din jur şi nu urli şi te dai cu capu de toate uşile, nu? Adică tot ea e aia bună şi corectă, nu? Dar mai am o întrebare: DE CE te pretezi la căcaturi d-astea?! Dacă eram, întâmplător, o aia de la liceu, din provincie, şi 5 leii ăia erau toţi banii tăi de mâncare până mâine, ăăă? :D Acum clar, exagerez, dar de când sunt şi eu săracă parcă aş începe să cred toate scenariile cerşetorilor care au 7 fraţi acasă :D

Zee end.

PS: Ca de fiecare dată, ca să ştie lumea de cine să se ferească, dau detalii: tanti se află în chioşcul de la Dristor 2, cel de lângă patiserie. E blondă, creaţă (cred) şi are ochelari. Are veo 40 şi de ani. Şi e proastă. AAAAAAAA!!! (spume continue)

 

Zi end





uuv, uuuv! :D

28 10 2009

Azi scriu siropos pentru că d-abia mi-am băut cafeaua, iar cafeaua din agenţie îmi dă o stare dubioasă de Taz în călduri (combinat cu chestii mooshy, bineînţeles, ca să mă fac de ruşine că am şi a human side).

Mda.

Azi mă gândeam aşa, după o mică incursiune în trecut, dar şi amintindu-mi de diferite posturi de pe alte bloguri (da, da citesc şi ALTE bloguri! Păzea! Şi blogul TĂU poate fi luat în vizor! Sună acum! … wtf) şi discuţii… deci mă gândeam la relaţii. Bleah.

Păi până acum eram praf şi mă oripilam la orice veste cum că Blabla şi-a tras-o cu Blaaaa, deşi era însurat. AAAAAAAA! Stupoare! A doua zi aflam ca Xuleasca şi-a tras-o cu un NoName chiar dacă era logodită. Iiiiihhh!!! A treia zi deja eram imună la vestea potrivit căreia chiar BzzztBzzzt a făcut nesimţenii cu un Însurat.

Şi vai, ce nenorociţi şi vai săracii oameni înşelaţi şi dă-i în sus şi-n jos că ce lume de rahat.

Now I’ve given it a thought. Nu mare, ca să nu îmi obosesc creierul.

După ce m-a apucat a Suspiciune frenzy şi mi se părea că orice secundă pe care o are bărbatu liberă o petrece cu cine găseşte (iertare, iertare, mintea îmi fusese răpită!!!) :D , m-am potolit instantaneu şi am zis aşa:

Bă! Dacă mă agit şi fac pe detectivu nu rezolv nimic. Dacă dau telefoane peste telefoane, îmi fac gânduri negre şi alte rahaturi NU REZOLV NIMIC. Dacă vrea cu adevărat SĂ, păi atunci O SĂ.

Ideea e că nu are rost să îl alergi, oboseşti, enervezi cu paranoia ta. Make him stay for whom u are. Mdea, nimic nou. Dar pentru mine e o cu totul altă perspectivă. Nu mă mai lamentez când văd că alimentaristele fac conversaţie cretină cu inserţii de giggles cu el; că vecinele i se prezintă fără să uite a preciza la ce etaj stau şi eventual între ce ore le poate găsi acasă; că femeile de la evenimentele la care I attend adoptă imediat the Pitzi face (buze ţuguiate, ochi genoşi, clipicioşi :D ). Adică for fuc*’ s sake, so what?!

As funny as it may seem, acum mă amuz copis pe tema asta.

Bla bLa all in all am hotărât să grow up and see things aşa cum sunt.

Ştiu că nu aţi înţeles nimic, chiar eu sunt în dubii la recitirea acestui post, dar mă gândesc că nu are rost să îl şterg: o prinţesă nu e numai sclipitoare şi minunată, ci şi proastă şi căzută în dragoste. [insert giggle]

Plecăciuni!

 

LATER EDIT: Am uitat să precizez că nu încurajez the institution of cheating, aşa că dacă ceva, vai şi-amar când/ dacă aflu! >:)





22 10 2009

NEW ISSUE!!!

SPĂLAT DE VASE în Jurnal de logodnică!

Enter now!!! (mi-e lene să pun click, aşa CĂ CĂutaţi pe bara de sus a jurnalului) :D





Curs la mama dracu’

21 10 2009

Băh, vouă vi se pare normal să cauţi 3 sferturi de oră o sală de curs?! O sală ascunsă într-o clădire dubioasă şi aproape părăsită, o sală la subsol? O sală pe drumul căreia te gândeşti că poate e caterincă tot şi la un moment dat o să sară o gaşcă de unii care să îţi fure banii de pacheţel?!

Eh!

Azi am căutat o mie de ani o sală pe str. Transilvaniei.

Se vede că nu am fost singura derutată. Am fost numa vreo 5 prezenţi. Wee hee!

So… signs, anyone? Explanations? Maps pls? :|






Jurnal de logodnică, la cererea unui fan

14 10 2009

Am primit cu interes ideea, astăzi, 14 octombrie 2009.

Prinţesa face orice pentru faimă, iar ţinerea unui astfel de jurnal, fie şi pentru păstrarea unui singur fan (care a promis că se şi abonează la newsletter :D ) nu pare un preţ prea mare de plătit pentru şlefuirea aurei unei prinţese decăzute!

Aşadar, vă invit să verificaţi cât mai des rubrica Jurnal de logodnică, de pe bara – meniu a acestei pagini.

Multe chestii veţi afla despre cum se ţine o gospodărie :D

Plecăciuni!