BajBaj

prinţesa decăzută şi laşă


1 Comment

Speșăl

De ce dracu m-am lăsat io de blogu ăsta – dracu știe. Probabil pentru că știam în secret că o să sece fântâna de admiratori. Multe dintre blogurile pe care le urmăream au dispărut și ele și parcă nu mai găsesc nimic demn de citeală.

Am să păstrez căcatu ăsta de foileton onlain până o să îmbătrânesc și-o să mi se facă rușine să mai citesc ce-am scris când eram io tânără. Dar pentru ca vad că la mine deșteptăciunea e invers proporțională cu vârsta, cred că la 80 de ani o să îmi editez propriul “opere alese” cu material de pe aici.

Hm. Care mai sunteți pe-acolo? O băgăm de niște amintiri mici? Sau de niște link-uri cu blogurile proprii? Parc-aș mai citi ceva nou…


3 Comments

Fluturi la nuntă

A dat strechea-n mine! Deşi nu mai sunt o mireasă sunt o mireasă! 😀 Adică mi-a trecut vremea, dar pe forumuri am început să activez pentru că vreau să îmi vând învelişul de fondantă (aka rochia).

Am început cu asta pentru a declara aici că nunţile sunt o nebunie (nu în sensul bun), o psihoză generală care dă în penibil şi, mai nou, în hidos.

O tanti zicea pe un forum că ce îşi doreşte ea să aibă fluturi în loc de porumbei la ieşirea din biserică. Prinţesa aci de faţă  mustăceşte crezând că e o caterincă generală, ei părându-i-se mega penalitate şi porumbeii.

Dar supriză! Mireselele to be erau toate încântate şi exaltate şi vai, ce minunat să ai fluturi la nuntă!

Au şi găsit o firmă dreq ştie unde şi citez, deci TREBUIE să citez!

“Pentru nunţi, Butterfly Trading furnizează în special fluturi frumos coloraţi, „Ochi de păun“ ori „Coada rândunicii“ care, spre deosebire de speciile albe, au un zbor mai spectaculos, planat, şi culori deosebite, care arată feeric în fotografii. În plus, ei sunt de dimensiuni mai mari, „Coada rândunicii“ ajungând până la 8-9 cm; Altii de culoare roşie- fluturele „Amiral“. Ei sunt puşi în coşuri ori în recipiente din sticlă cu aranjamente de plante în jur şi pot fi admiraţi de invitaţi înainte de a fi eliberaţi.

Fluturii pot fi aduşi şi în recipiente de hârtie individuale, pentru ca fiecare invitat să poată elibera câte unul care, înainte de a-şi lua zborul, va sta câteva clipe pe mâna invitatului, cât să poată fi admirat.

De obicei, odată eliberaţi, fluturii se îndreaptă către mireasă, pentru că sunt atraşi de culorile deschise.

Cei care-şi doresc o nuntă „cu fluturi“ trebuie să-i comande înainte cu 27-32 de zile, pentru că sunt o „marfă“ perisabilă, ce nu poate fi ţinută „pe stoc“. Ei pot opta pentru 50 până la 500 de exemplare. Preţul nu este mic, pentru că fluturii necesită condiţii speciale de creştere şi transport: de la 1.250 de lei pentru 50 de fluturi, în funcţie de specie, până la peste 4.000 de lei.”

Şi zic:

ARE YOU FUCKING NUTS!?!??!??!?!?!

Băăăăăă!!!! Băăăăă!!!

Fluturi, frate, fluturi?!?! De 9 cm?! Se îndreaptă spre mireasă!?! Îi aduc ăştia în cornete ca să fie eliberaţi de fiecare invitat în parte?!

EU AM OROARE DE FLUTURI, fie ei drăgălaşi şi gingaşi şi minunaţi şi geniali aşa cum zice toata lumea! Sunt nişte INSECTE!

Senzaţia de fluture care se zbate în cornet?! Oooo, da, priceless!

Imaginea unei mirese năpădite de fluturi?! Fantastică!

Şi dup-aia ce?! Dai cu mătura după proaspăta nevastă ca să cadă fluturii de pe ea?!

Şi dacă, foarte teoretic vorbind, toţi invitaţii au oroare de fluturi, aşa ca mine, dar nu recunosc ca să nu pară dubioşi/ sissies etc.? 😀 Ce-o să fie?! O nuntă fără invitaţi! Uiii! 😀


3 Comments

Pregătiri de femeie măritată

Nevestele când se nevestesc la biserică şi apoi pe la restaurante cică să fie frumoaso-gingaşo-mirobolante! Că să poarte alb, că să fie diafane şi fără bube pe faţă!

Nevasta cu pricina este departe de aceste aşteptări! Ş-aşa începem povestirea!

A fost odată ca niciodată o aia care urma să se miresească. Şi pentru că era incompetentă a lăsat totu pe ultimu moment, aka ultima săptămână, inclusiv scăparea de mustaţă.

Se ştie, ea nu are cine ştie ce mustăcioara lui pana corbului, dar pentru că Hârciogu şi Giizăs au făcut caterincă de ea sistematic, ani la rând, ea s-a simţit şi a zis că măcar acu să nu facă mustaţa contrast cu veşmântu-i alb. Aşa că, ştiind că de obicei se trezea cu o minunăţie de iritaţie, a prestat acţiunea smulgătoare cu o săptămână înainte de eveniment, acasă, cu nişte benzi (first timer).

Şi dă-i şi hârşt, şi dă-i şi hârşt, şi iar hârşt, da mai hârşt un pic că parcă nu s-a luat de tot şi pam paraaaam, uite prinţesa cu super coşuri la gură, cu supureală şi roşeaţă şi imposibilitate de pupat, mâncat, râs ca lumea! Apoi dă-i cu baneocin, dă cu gălbenele aaaa! După ce că avea gură hidoasă mai era şi grăsimoasă! …Până a descoperit ea Penaten, cremă uber bună pentru iritaţii la cururile bebeluşilor. Acu e dată cu ea pe la bot, chiar în timp ce scrie acest mega articol pentru a preveni miresicile de asemenea greşeli.

Ce să mai zic că a fost şi la o probă de coafură şi pentru că a ales ceva simplu, dar pentru par mult şi fantastic de frumos şi lucios ce clar ei nu i se potrivea, i-a ieşit o linsătură de coafură de zici că nu se spălase de ani lumină. Trist! Şi cel mai trist e că toată lumea o somează să poarte ruj sau gloss pe buze, deşi nu are nevoie, pentru că le are deja roşii, iar cu aşa ceva pe buze i se accentuează bubele, dinţii par mai galbeni, îmbătrâneşte şi mai şi înghite căcatu ăla lipicios. DEZASTRU!!!!

Despre restu vom vorbi însă într-unul din episoadele viitoare.

Plecăciuni!


1 Comment

Primele cadouri de nevastă

Din categoria “Aaawww, e prima …. nostru/ noastră împreună CA CĂsătoriţi” avem azi:

1. Aww, e primul meu cadou de nevastă!

2. Awww, e prima cină în oraş luată împreună!

3. Aww, e prima sesiune de curăţenie de când ne-am căsătorit! 😀

Penal

Să o luăm cu începutul!

1. Pentru că am ţinut morţiş ca anul acesta să nu mai aud, de ocazii, replica: “Eu îţi dau banii, tu îţi iei ceva frumos”, l-am somat pe dl H sa presteze căutat de cadou. Pretenţii: niciuna, doar să văd că s-a gândit să îmi ia ceva care să mi se potrivească.

Aşa că m-am trezit cu un cadou tipic pentru filmele vechi: pearls! 😀 Scuza lui: “Ştiu că eşti cioară şi îţi plac chestiile shiny şi colorate, dar m-am gândit să îşi iau ceva clasic şi elegant care să se potrivească, eventual, şi la nuntă”

Unu: nu sunt cioară :D, deşi da, îmi plac chestiile colorate şi chiar mă aşteptam la ceva de genu 😀

Doi: Thank u :))

2. Ce să zic aici, mna, am cheltuit o avere pe pui cu salată şi alte alea în tp ce bărbatu înfuleca frigarui de oae 😀 şi cartofi şi ciorbe nesimiţite :DD Eu cică să keep it low. Până la sf mesei m-au apucat dracii şiiii am înfulecat tort de mere şi multe eugenii. Trist 😀

3. Asta mâine şi poimâine, cât tp am trimis bărbatu la târg, să stea în frig şi în ploaie 🙂


2 Comments

A little more loving

Hei! Urmează siropoşenii -dar nu foarte, pentru că prinţesa nu e în stare să siropoşească asemeni unei prinţese adevărate – aşa că cei care nu suportă drăgălăşeniile să îşi astupe ochii şi să citească postul ăsta aşa (adiCĂ CU ochii acoperiţi, băh!)

Deci:

aaaaa, floricele, soare, fluturaşi (squash, squash, hate, hate, goreeee! – i hate fluturii, remember?), happiness, blaaa, blaaaa, uiiii, hihi, tee hee!

mai am!

Iubirici, iepuraşi, pui, cupizi pufoşi, ochi lăcrimoşi de entuziasm, cuddle, dragălăşenie de ţi se sterpezesc dinţii.

Could there be more?! NUUUU, nu mai pot!

Deci de ce nu sunt în stare să fiu aşa prinţesică şi delicată şi stric orice moment şi orice declaraţie cu o strâmbătură, un pffff sau “hai, frate, mă scuteşti!?” aaaa? aaaa? uaaaiii?

Şi aici înţeleg de ce ză sistăr-in-lo zicea că nu are rabdare să citească blogu, că e ca scris la beţie. Nevermind me, sunt fără somn şi îmi aştept ză hanii uiic, iupiiii,iupiii! Let there be blaaa! 😀

Şi aici cred că tre să închei.

Dar mulţumesc celor care au avut răbdarea să citească (chiar stupefiaţi)

Ză gudbai!


2 Comments

Hoţia în România – ex: proasta de la Dristor

Mai ţineţi minte ce procese de conştiinţă îmi făceam acu ceva vreme când vă spuneam despre “săraca tanti” de la saracul chioşc de la metroul Dristor? Foarte bine, puteţi să uitaţi.

Afirmaţie:

Ooo, I’m so fucking glad că aurolacu ăla sau ce naiba era i-a furat toată cutia cu MM!

Explicaţie:

Azi am zis să îmi iau ceva bun în drum spre casă şi aleg chioşcul cu pricina. Tanti  – acolo, la geam. Cer un Kinder Bueno, îi dau hârtie de 10. Porneşte spre mine cu doo hârtii de 1 leu, una de 5 lei şi o monedă de 50 bani. Numa că pe drum se răzgândeşte şi pune la loc hârtia de 5 lei. Adică de ce să mă coste pe mine un Kinder Bueno doar 2.5 lei?! Să mă coste triplu, zic!

Mă uit la ea, aştept. Nimic.

– Hmhm, v-am dat 10.

– Mi-aţi dat 5

– Greşit, eu nu am hârtii de 5 [observaţi logica mea imbatabilă :D]

– Ba da, uitaţi, asta mi-aţi dat, zice ea fluturând hârtia de 5 pe care s-a făcut că o uită.

Mă uit la ea şi zic

– 10.

Se lamentează, începe să zică că nu îi plac chestiile astea, că ce, acu e şi nebună?!

Femeie, din partea mea:

1. Nu îţi plac, nu le face

2. Da. (EŞTI nebună)

3. Mu*E

Asta pentru că acum sunt calmă. Acolo m-am răţoit la ea, femeia mi-a dat banii, mi-am luat căcatu de Kinder şi m-am cărat.

Întrebări/ concluzii:

1. Chiar am faţă de copil retardat pe care îşi permite orice proastă Nf de la metrou să îl fraierească? (Nu răspundeţi)

2. Astea chiar cred că le merge?

3. Oare nu a reuşit încă să acopere gaura lăsată la buget după furtişagul de MM?

4. Oare nenea care i-a furat cutia aia cu MM e un fost client înşelat care a venit să îşi facă dreptate?

5. De ce am atâţia draci după chestii de genu asta şi de ce, dar de ceee le plănuiesc moartea apoi? Adică venisem şi eu fericită şi mega obosită acasă, sperând să am un somn liniştit şi adânc după pseudo somnul de az-noapte în urma unui cappuccino super cappuccino cu 5 linguri de daaaaaa, cappuccino … şi poc! Supărare! Îmi creşte tensiunea!!!

Vai, dar vai, eu am un plan finuţ de răzbunare dar aştept părerile voastre!

Cum se poate educa o astfel de proastă HOAŢĂ şi cu gura mare?!?! (exludem înjurăturile pe care chiar îmi propun să i le adresez de fiecare dată când am ocazia) Adică e clar că tot tu ieşi ăla răul dacă ai jenă de cei din jur şi nu urli şi te dai cu capu de toate uşile, nu? Adică tot ea e aia bună şi corectă, nu? Dar mai am o întrebare: DE CE te pretezi la căcaturi d-astea?! Dacă eram, întâmplător, o aia de la liceu, din provincie, şi 5 leii ăia erau toţi banii tăi de mâncare până mâine, ăăă? 😀 Acum clar, exagerez, dar de când sunt şi eu săracă parcă aş începe să cred toate scenariile cerşetorilor care au 7 fraţi acasă 😀

Zee end.

PS: Ca de fiecare dată, ca să ştie lumea de cine să se ferească, dau detalii: tanti se află în chioşcul de la Dristor 2, cel de lângă patiserie. E blondă, creaţă (cred) şi are ochelari. Are veo 40 şi de ani. Şi e proastă. AAAAAAAA!!! (spume continue)

 

Zi end