Prinţesa şi-a upgradat statusul, aşa că acum este nevastă, muiere măritată, pana ei! Asta implică, teoretic, mulţi plozi, muncă în casă, gătit, călcat, spălat, educat, dat din gură, tras bărbat de urechi că nu e în stare de nimic. Eh! Prinţesa (cred că acu a devenit regină) e la fel de incompetentă şi tolerantă ca la început, aşa că dl H poate dormi liniştit 😀 (ceea ce cred că face chiar acum)
În fine! Înainte de a mai descrie chestii ce s-au întâmplat, TREBUIE să spun ceva!
Bă nene, cu ce scriu eu aici, mai ales că nu dau nume şi nici nu pun poze, nu are treabă nimeni! Există o libertate de exprimare pe care îmi place să o folosesc şi niciun fost prieten, prin niciun telefon şi niciun mesaj nu poate să mă împiedice să scriu ce se întâmplă. Degeaba mi se zice pe ton nasol că sunt puerilă, nesimţită şi de la ţară, asta nu o să schimbe cu nimic. Unii trebuie să înţeleagă că nu obţin nimic prin astfel de comportamente şi că, dacă îşi doresc ceva cu adevărat, trebuie să înveţe să se poarte şi să discute ca oamenii, nu să închidă telefonul în nas când defapt ei au sunat pentru rezolvarea unei probleme. Adică really, unde pe drum au pierdut logica? Ştie careva că tu eşti ăla despre care scriu? Ştii tu că tu eşti ăla despre care scriu?
Revenim însă!
Procesul de trecere de la un statut la altul a durat, ca în poveşti, trei zile şi trei nopţi 😀
Am semnat, am pupat, am cărat flori, am primit sfaturi de la toţi, a trebuit să mă port cam ca o regină, să zâmbesc, să nu mă strâmb, să nu spun porcării, să nu stau crăcănată la masă 😀
Apoi a trebuit să mănânc delicat şi să joc rolul perfectei neveste proaspăt sosită în familia regală: smile and wave, boys, smile and wave.
A doua zi însă, cu cei de seama mea, am dansat ca urangutanca, am răcnit, am ţupăit, am înfulecat şi am stat şi crăcănată, fără teamă că o să mi se vadă budigăii.
A treia zi am dormitat lung şi nu foarte buştean pentru că, spre disperarea mea, destui s-au gândit să mă sune la 9 dimineaţa ca să mă întrebe una-alta. Unii mai insistenţi ca alţii.
Când în sfârşit m-am trezit, am prestat o sesiune de şoping demnă de orice nouă regină – şi anume am prestat o tencuială de faţă mult prea scumpă, ambalaje de cadouri şi multe budigăi de l-am oripilat pe bărbat care nu îmi înţelege setea de a-mi cumpăra aproape orice chilot care îmi iese în cale :)) eu zic să zică mersi că nu sunt pantofi, că altfel demult ar fi fost la sapă de lemn 😀
Luni a fost o mini nebunie, toţi colegii muncitori au sărit la felicitări şi, oricât de tare am încercat să păstrez secretul evenimentelor recente, se pare că mai mare reclamă mi-am făcut. Acum până şi directorul general îmi ştie numele. Maybe I should do this more often 😀
mdea!
am cotcodăit destul. la muncă cu mine aşadar!
vă urez nişte multe plecăciuni!
Queen wave now, my humble subjects!