NEW ISSUE!!!

SPĂLAT DE VASE în Jurnal de logodnică!

Enter now!!! (mi-e lene să pun click, aşa CĂ CĂutaţi pe bara de sus a jurnalului) 😀

Curs la mama dracu’

Băh, vouă vi se pare normal să cauţi 3 sferturi de oră o sală de curs?! O sală ascunsă într-o clădire dubioasă şi aproape părăsită, o sală la subsol? O sală pe drumul căreia te gândeşti că poate e caterincă tot şi la un moment dat o să sară o gaşcă de unii care să îţi fure banii de pacheţel?!

Eh!

Azi am căutat o mie de ani o sală pe str. Transilvaniei.

Se vede că nu am fost singura derutată. Am fost numa vreo 5 prezenţi. Wee hee!

So… signs, anyone? Explanations? Maps pls? 😐

Jurnal de logodnică, la cererea unui fan

Am primit cu interes ideea, astăzi, 14 octombrie 2009.

Prinţesa face orice pentru faimă, iar ţinerea unui astfel de jurnal, fie şi pentru păstrarea unui singur fan (care a promis că se şi abonează la newsletter :D) nu pare un preţ prea mare de plătit pentru şlefuirea aurei unei prinţese decăzute!

Aşadar, vă invit să verificaţi cât mai des rubrica Jurnal de logodnică, de pe bara – meniu a acestei pagini.

Multe chestii veţi afla despre cum se ţine o gospodărie 😀

Plecăciuni!

pssst!

Băh, sunt o mică întreţinută!

De ziua mea plec la Londra şi tot ce trebuie să fac este să stand there and look pretty.

Da, bă, ăsta e un smol ghift from ză socrii, gad bles dem 😀

Ştiu, mai e până atunci, s-ar putea să nici nu am note destul de bune sau proper behaviour şi să nu mai merit :D, da lăsaţi-mă să mă bucur!

Iupiiii!

Acum că m-am bucurat continui să urmăresc ştiri cu şi despre guvern- Oooohhh, the joy! The orgasm! 😐

Sweets addiction şi poveste cu aurolac

Am decis să nu mai mănânc dulciuri. Chestie de ambiţie, cică. Nu mi-am impus termen, but I gotta do it. Ce sa mai ziC CĂ CU sănătatea nu stau strălucit acum, deci decizia mea e binevenită.

Poveste:

De o lună încoace (de când am conştientizat eu, that is) am început să fac tratament cu M&M 😀 Şi dă-i cu MM în sus, cu MM în jos, o pungă mică azi, de poftă, că nu mai mâncasem de o mie de ani, o pungă mare mâine, că ce bune au fost alea de azi, poimâine MM în loc de mesele principale şi poC! ete prinţesa cu greaţa după ea, cu picioarele înfăşurate barbar în blugii care nu o mai încăpeau, cu buzunarele goale şi aşa mai departe.

 

Varianta adevărată a poveştii:

Se făcea că duminică dimineaţa, după ce sâmbătă noaptea bălise în secret după MMs dar nu mai avea de unde să le achiziţioneze, prinţesa e fericită că găseşte, la metrou, în drum spre munca ei eternă şi neaducătoare de satisfacţii – un chioşc deschis! (holy light)

eh!

şi se apropie ea mulţumită de acesta, plescăind de poftă încât descoperise deja colţul cu MM, îndreptând mâna spre portofel. se gândeşte mai bine că defapt e duminică şi toate alimentarele comuniste din jurul muncii sunt închise şi decide  să mai caute ceva de grojdit. pentru că are creierul destul de mic şi informaţia (şi aia puţină) circulă repede prin el, prinţesa nu stă mult pe gânduri şi alege eternele sărăţele (crochete) cu susan, aceleaşi pe care le prestează de vreun an, bag de seamă.

În timpul acesta, când prinţesa pregătea banii, cu rugămintea de “O pungă de MM, vă rog!” în gât, ete că vine un bărbat semi aurolac şi, foarte calm dealtfel, ia toata cutia cu MM şi pleacă. Cu toată, frate!!!

Rămân ca proasta, uitând să reacţionez.

Bre, o fi vreun cunoscut de p-aci de pleacă aşa calm, îmi zic. Nu fuge, nu nimic. Menţionez faptul că vânzătoarea făcea curat în chioşc şi vedea toată întâmplarea cu fundul.

Eh, şi până mă prind că ăla furase defapt cutia cu bombonele miraculoase, ia-l de unde nu-i! eu mi-am comandat pachetul cu sărăţele şi am plecat, muţumind frumos şi urând o zi bună, fără să trâmbiţez nimic.

Ce să zic că mi-am făcut procese de conştiinţă ceva vreme! Dar mi-a şi venit să fug după nenea aurolacu’ milogindu-mă pentru o punguţă, măcar una.

Blah! Deci!

1. sunt cetăţean ne-model

2. mă prind greu de unele chestii

3. dependenţa de dulciuri trebuie tratată!

Concluzii din pom, direct din puţul gândirii, de la prinţesa LAŞĂ către poporul ei umil.

Plecăciuni!